Geeklog Site

Important

Tue, 13 May 2008 23:54:35 -0500

Anunt important

Incepind de azi (13 Mai, 2008) nu trebuie sa va inregistrati pentru a posta un comentariu.
Atita timp cit comentariile dumneavoastra sint decente ele vor fi acceptate.

Webmaster

Mircea Dinescu ii avertizeaza pe preoti sa nu doarma linistiti

Tue, 13 May 2008 23:38:00 -0500

Mircea Dinescu ii avertizeaza pe preoti sa nu doarma linistiti

Desi deputatii au decis ca preotii sa nu mai fie verificati de Colegiul National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS), Mircea Dinescu, membru al acestui for, i-a avertizat pe ierarhi sa nu doarma linistiti, intrucat PSD-ul nu le va rezolva problema dosarelor. Demersul deputatului social-democrat Eugen Nicolicea, initiatorul amendamentului, este, in opinia lui Dinescu, o dovada a faptului ca partidul "are nevoie de preoti pe post de agenti electorali".

Pe langa trecerea preotilor pe lista persoanelor care nu pot fi verificate, Nicolicea intentioneaza sa solicite ca toate documentele care vizeaza persoane apartinand unor culte religioase sa fie inmanate cultelor respective, care si le vor gestiona singure. In replica, Dinescu a declarat ca si acesta "este lipsit de sens", intrucat datele incriminatoare la adresa preotilor nu se regasesc in dosarele personale ale acestora, ci in dosarele celor pe care ii urmareau.

A.E.

Privatizarea comunismului

Tue, 13 May 2008 23:33:30 -0500

Privatizarea comunismului

Directorul Institutului de Cercetare a Crimelor Comunismului, Marius Oprea, a declarat ca fostele structuri comuniste nu au disparut, ci s-au privatizat, deoarece fostii activisti de partid si securisti au promovat in functii si dupa 1989, inclusiv in magistratura, ori s-au apucat de afaceri.

fireshotsSites = { "amazon":{ "name": "Amazon", "regex": /^http://(.*.|)amazon.com/, "params": {"ro": "1","sb": "1"}}, "aol":{ "name": "AOL Search", "regex": /^http://.*.aol..*/aol/search?/, "params": {"ap": "0", "hdd": "1500"}}, "ask":{ "name": "Ask Search", "regex": /^http://www.ask.com/web?/, "params": {"ap": "0", "hdd": "1500", "si": "0"}}, "baidu":{ "name": "Baidu", "regex": /^http://www.baidu.com/s?/, "params": {"ap": "1", "hdd": "1500", "si": "0"}}, "blogdotcom":{ "name": "Blog.com", "regex": /^http://.*.blog.com/, "params": {"sb": "1", "si": "0", "ap": "0"}}, "blogger":{ "name": "Blogger", "regex": /^http://.*.blogspot.com//, "params": {"sb": "1", "ap": "1", "si": "0"}}, "bloglines":{ "name": "Bloglines", "regex": /^http://www.bloglines.com/(myblogs_display?|b/)/, "params": {"ap": "0", "sb": "1", "si": "0", "framed":"1"}}, "bloglinesbeta":{ "name": "Bloglines Beta", "regex": /^http://beta.bloglines.com/(myblogs_display?|b/)/, "params": {"ap": "0", "sb": "1", "si": "0", "framed":"1"}}, "boingboing":{ "name": "Boing Boing", "regex": /^http://(.*.|)boingboing.net/, "params": {"ap": "0", "sb": "1", "si": "0"}}, "drudgereport":{ "name": "Drudge Report", "regex": /^http://(.*.|)drudgereport.com/, "params": {"sb": "1"}}, "gawkermedia":{ "name": "Gawker Media sites", "regex": /^http://(.*.|)(gawker|defamer|wonkette|idolator|jalopnik|fleshbot|kotaku|deadspin|gridskipper|consumerist|gizmodo|valleywag|lifehacker|jezebel).com//, "params": {"ap": "0", "sb": "1", "si": "0"}}, "googlenews":{ "name": "Google News", "regex": /^http://news.google.com/, "params": {"si":"0"}}, "googlenotebook":{ "name": "Google Notebook", "regex": /^http://www.google.com/notebook/, "params": {"ap": "0"}}, "googlereader":{ "name": "Google Reader", "regex": /^http://www.google.com/reader/view/, "params": {"ap": "0", "sb": "1", "rs": "1","tp":"0", "si": "0"}}, "google":{ "name": "Google Search", "regex": /^http://.*.google..*/(search|custom)?/, "params": {"ap": "0", "hdd": "1500"}}, "googlevid":{ "name": "Google Video", "regex": /^http://video.google.com/, "params": {"ro": "1", "sb": "1"}}, "huffingtonpost":{ "name": "Huffington Post", "regex": /^http://(.*.|)huffingtonpost.com/, "params": {"sb": "1", "si": "0"}}, "imdb":{ "name": "IMDb", "regex": /^http://(.*.|)imdb.com/, "params": {"ro": "1", "ap": "0","sb": "1"}}, "lycos":{ "name": "Lycos Search", "regex": /^http://search.lycos.com/, "params": {"ap": "0", "sb": "0", "hdd": "1500"}}, "metacafe":{ "name": "Metacafe Video", "regex": /^http://(.*.|)metacafe.com/, "params": {"sb": "1", "ro": "1"}}, "live":{ "name": "MSN Live Search", "regex": /^http://search.(live|msn).com/results.aspx?/, "params": {"ap": "0", "hdd": "1500"}}, "myspace":{ "name": "MySpace", "regex": /^http://(.*.|)myspace.com/, "params": {"sb": "1", "ap": "0"}}, "marketwatch":{ "name": "MarketWatch", "regex": /^http://(.*.|)marketwatch.com/, "params": {"ro": "1", "sb":"1", "rse":"marketwatch.com"}}, "netvibes":{ "name": "NetVibes", "regex": /^http://www.netvibes.com//, "params": {"ap": "0", "sb": "1", "rs": "1","tp":"0"}}, "revver":{ "name": "Revver Video", "regex": /^http://(.*.|)revver.com/, "params": {"sb": "1", "ro": "1"}}, "typepad":{ "name": "TypePad", "regex": /^http://(.*.|)typepad.com/, "meta": [{"name":"generator","content":"http://www.typepad.com/"}], "params": {"sb": "1", "ap": "0", "si": "0"}}, "veoh":{ "name": "Veoh Video", "regex": /^http://(.*.|)veoh.com/, "params": {"sb": "1","ro": "1"}}, "vox":{ "name": "Vox", "regex": /^http://(.*.|)vox.com/, "params": {"sb": "1", "ap": "0"}}, "wikipedia":{ "name": "Wikipedia", "regex": /^http://.*.wikipedia.org/wiki/.+/, "params": {"sb": "1", "link_icon": "0", "ap": "0"}}, "xanga":{ "name": "Xanga Video", "regex": /^http://(.*.|)xanga.com/, "params": {"sb": "1", "ro": "1", "fl": "xanga", "tp":"0"}}, "yahoo":{ "name": "Yahoo Search", "regex": /^http://.*.yahoo..*/search/, "params": {"ap": "0", "hdd": "1500"}}};fireshotsBlacklistedSites = new Array( /^http://.*.snap.com/, /^http://.*.googlesyndication.com/, /^http://(w+.)*gmail.com/, /^http://mail.google.com/, /^http://(w*.)*flickr.com/, /^http://(w*.)*alltheweb.com/, /^http://picasaweb.google.com/, /^http://(w*.)*youtube.com/, /^http://(w*.)*photobucket.com/, /^http://(w*.)*wikipedia.org/$/, /^http://.*.monster.com/, /^http://money.cnn.com/);var unsafeWindow = window;SNAP_COM_CLIENT = new Object;SNAP_COM_CLIENT.fireshotsBlacklistedSites = fireshotsBlacklistedSites;SNAP_COM_CLIENT.fireshotsSites = fireshotsSites;SNAP_COM_CLIENT.sb = '';SNAP_COM_CLIENT.size = '';SNAP_COM_CLIENT.baseShotHREF = 'http://shots.snap.com';SNAP_COM_CLIENT.disabledSites = '';SNAP_COM_CLIENT.si = 0;SNAP_COM_CLIENT.key = 'c1cd6f2bfc964a966bc6cc16da649d93';SNAP_COM_CLIENT.th = 'silver';SNAP_COM_CLIENT.link_icon = 'on';SNAP_COM_CLIENT.shots_trigger = 'both';SNAP_COM_CLIENT.lang = 'en-us';SNAP_COM_CLIENT.domain = '';SNAP_COM_CLIENT.campaign = 'addon_ie_build84';function SNAP_COM_CLIENT_SHOTSSETUP() {var url = location.href;// the following must be defined before this js is used// SNAP_COM_CLIENT.fireshotsBlacklistedSites;// SNAP_COM_CLIENT.fireshotsSites;// the following are various settings that should be defined, otherwise the defaults are usedif (typeof SNAP_COM_CLIENT.disabledSites == "undefined") SNAP_COM_CLIENT.disabledSites = "";if (typeof SNAP_COM_CLIENT.si == "undefined") SNAP_COM_CLIENT.si = 1;if (typeof SNAP_COM_CLIENT.key == "undefined") SNAP_COM_CLIENT.key = "invalidkey";if (typeof SNAP_COM_CLIENT.th == "undefined") SNAP_COM_CLIENT.th = 'silver';if (typeof SNAP_COM_CLIENT.sb == "undefined" || SNAP_COM_CLIENT.sb == '') SNAP_COM_CLIENT.sb = 1;if (typeof SNAP_COM_CLIENT.link_icon == "undefined") SNAP_COM_CLIENT.link_icon = 'on';if (typeof SNAP_COM_CLIENT.shots_trigger == "undefined") SNAP_COM_CLIENT.shots_trigger = 'both';if (typeof SNAP_COM_CLIENT.size == "undefined") SNAP_COM_CLIENT.size = 'small';if (typeof SNAP_COM_CLIENT.lang == "undefined") SNAP_COM_CLIENT.lang = 'en-us';if (typeof SNAP_COM_CLIENT.domain == "undefined") SNAP_COM_CLIENT.domain = '';if (typeof SNAP_COM_CLIENT.source == "undefined") SNAP_COM_CLIENT.source = '';if (typeof SNAP_COM_CLIENT.campaign == "undefined") SNAP_COM_CLIENT.campaign = 'unknown_campaign'; var params = {}; var blacklisted = false; for (var x=0; x

Nu am apucat sa intalnesc securisti sau activisti sa o duca rau dupa 1989. Cei care sunt din linia a doua, a treia a activului de partid sau a Securitatii au promovat, fie in politica, fie in afaceri si nu o duc deloc rau. Sistemul le-a permis pentru ca vreme de zece ani au fost ocrotiti de la cel mai inalt nivel de catre un fost activist de partid, Ion Iliescu", a spus Oprea, citat de Mediafax. El a sustinut ca structurile comuniste se regasesc si acum in administratiile locale, in cea centrala, in Parlament, dar si la Inalta Curte de Casatie si Justitie sau Curtea Constitutionala. "Ii regasim peste tot, in administratiile publice, consilieri locali, secretari de primarii si pana in Parlament. Majoritatea magistratilor cu functii inalte au fost promovati pe criterii de vechime in magistratura. Nu exista nici un judecator la Inalta Curte sau la Curtea Constitutionala care sa nu fi functionat ca magistrat in timpul comunismului", a afirmat Oprea. Istoricul a acuzat PDL, PSD si PC ca s-au folosit in mod electoral de CNSAS, explicand faptul ca cele trei partide nu au participat la intalnirea de la Ministerul Justitiei pe tema Legii CNSAS. (R.G.)

Sub patrafir

Tue, 13 May 2008 19:04:31 -0500

Sinodul bag� sub patrafir dosarele înal�ilor prela�ide Miruna COVACI | 24 OCTOMBRIE 2007

BOR acuz� metodele de lucru ale CNSAS �i le aseam�n� cu cele ale Securit��ii

Sfântul Sinod va cere Senatului s� verifice activitatea de înc�lcare a legii comis� de CNSAS

Sinodul bag� sub patrafir dosarele înal�ilor prela�i

Biserica Ortodox� Român� se trage de sub lege. „În structura actual�, CNSAS nu poate s� evalueze în mod nep�rtinitor, nepartinic �i obiectiv activitatea clericilor ortodoc�i din timpul dictaturii comuniste”, a declarat, ieri, Episcopul-vicar patriarhal Vincen�iu Ploie�teanu, într-o conferin�� de pres�, în care a prezentat pozi�ia oficial� a BOR în leg�tur� cu recentele verdicte de poli�ie politic� date unor prela�i.

Cutremur in biserica

Tue, 13 May 2008 15:57:00 -0500

Cutremur in Biserica: 8 episcopi cu nume de cod

13 Sep 2007 Dan Duca, Mirela Corlatan

Un inalt ierarh ortodox a primit ieri verdict de politie politica, iar o scurgere de informatii din CNSAS i-a indicat pe alti sapte drept colaboratori ai Securitatii, cu tot cu numele de cod.

La doar o zi dupa alegerea IPS Daniel in scaunul de Patriarh al Romaniei, Biserica Ortodoxa este lovita de un nou scandal. Ieri, episcopul de Alba, Andrei Andreicut, a primit verdict de politie politica din partea Colegiului National pentru Studierea Arhivelor Securitatii (CNSAS). Potrivit lui Mircea Dinescu, membru al Colegiului, cazul lui Andrei Andreicut a fost singurul discutat si votat in sedinta de joi.

Bomba avea sa explodeze citeva ore mai tirziu, cind o sursa din CNSAS a furnizat agentiei MEDIAFAX o lista cu alti opt inalti ierarhi ai BOR care ar fi colaborat fie cu Securitatea, fie cu Directia de Informatii Externe (DIE), adica cu securitatea externa.

Pe lista se afla IPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei si Radautilor, episcopul Casian Craciun al Dunarii de Jos, Calinic Argatu, episcopul de Arges, episcopul vicar al Sibiului, Visarion Rasinareanul, episcopul de Husi, Ioachim Mares, episcopul de Arad, Timotei Seviciu, si Epifanie Norocel, episcopul Buzaului si Vrancei.

Potrivit sursei citate de MEDIAFAX, IPS Pimen, arhiepiscopul Sucevei si Radautilor, a avut legaturi atit cu Securitatea, cit si cu Directia de Informatii Externe (DIE), el fiind cunoscut de ambele structuri cu numele conspirative "Sidorovici", respectiv "Petru". Informatiile legate de IPS Pimen apar atit in dosarele celor despre care dadea date, cit si in diverse note ale ofiterilor de Securitate sau ai DIE catre sefii lor. "Exista informatii grele despre IPS Pimen, despre misiunile din tara si din strainatate la care participa", au declarat sursele agentiei.

Un alt ierarh de pe lista ar fi episcopul Casian Craciun al Dunarii de Jos, care, potrivit acelorasi surse, a participat si el la misiuni in strainatate in sprijinul DIE. Acesta ar fi avut de-a lungul timpului trei nume conspirative: "Crin", "Casius" si "Casio". Si episcopul de Arges, Calinic Argatu, ar fi semnat un angajament si a dat note informative Securitatii. In plus, potrivit acelorasi surse, in cazul sau exista si marturii ale unor ofiteri care le scriu superiorilor despre buna colaborare pe care o aveau cu actualul episcop, al carui nume conspirativ era "Zamfir".

Potrivit MEDIAFAX, episcopul-vicar al Sibiului, Visarion Rasinareanul, ar fi fost racolat de DIE ca "persoana de sprijin", numele sau conspirativ fiind "Bobi". In dosarele ajunse la CNSAS mai apar, potrivit acelorasi surse, numele episcopului de Husi, Ioachim Mares, al carui nume conspirativ era "Matei Gheorghe", cel al episcopului de Arad, Timotei Seviciu, cunoscut drept "Radu Viorel" - despre care exista si date privind participarea la misiuni informative in strainatate -, sau cel al lui Epifanie Norocel, episcopul Buzaului si Vrancei, care a fost si el "persoana de sprijin".

Cifra a fost confirmata public de Dinescu, care a vorbit ieri de "alti opt ierarhi cu probleme mari in dosar, ierarhi importanti, in legatura cu care urmeaza sa ne pronuntam, insa s-a decis sa aminam luarea unor verdicte si sa ii mai invitam o data la audiere". Pe linga cei sapte, Dinescu facea trimitere probabil si la mitropolitul Clujului, Bartolomeu Anania, contracandidatul de miercuri al IPS Daniel la scaunul patriarhal. De altfel, potrivit lui Dinescu, pentru elucidarea situatiei lui Anania va fi infiintata o comisie mixta cu SIE, care "sa ne ajute sa deslusim cum stau de fapt lucrurile in cazul sau", deoarece la CNSAS se afla doar "resturi de dosare". (Dan Duca)


IPS Pimen, alias Sidorovici, alias Petru Arhiepiscop al Sucevei si Radautilor din 1991. In 1977 a slujit in cadrul Arhiepiscopiei Ortodoxe Romane din America si Canada, iar intre 1978 si 1979, la reprezentanta Patriarhiei Romane din Ierusalim. A fost staretul Manastirii Putna, intre 1957 si 1961. S-a nascut pe 25 august 1929, la Greabanu, Buzau.	PS Casian, alias Crin, alias Casius, alias Casio Episcop al Dunarii de Jos din 1994. Si-a luat doctoratul in teologie la Strasbourg, Franta, in 1984. Apoi a predat un an la Seminarul Teologic Buzau, iar intre 1985 si 1988 a fost asistent la Facultatea de Teologie Sibiu. S-a nascut pe 18 martie 1955, in localitatea Lopatari, Buzau.	PS Calinic, alias Zamfir Episcop al Argesului si Muscelului din 1990. Licentiat in Teologie la Sibiu in 1968. Intre 1977 si 1981, a fost staretul Manastirii Sinaia, iar intre 1981 si 1985, staretul Manastirii Cernica. S-a nascut pe 6 iunie 1944, in localitatea Cracaul Negru, Neamt.


PS Visarion Rasinareanul, alias Bobi Episcop-vicar al Arhiepiscopiei Sibiului din 1997. Licentiat in Teologie-Sibiu in 1986. Pe 5 mai 1989 a fost tuns in monahism la Manastirea Brancoveanu de la Simbata de Sus, iar in luna august a aceluiasi an a fost hirotonit ierodiacon. S-a nascut pe 19 octombrie 1959, la Talmaciu, Sibiu.	PS Ioachim, alias Matei Gheorghe Episcop al Husilor din 1996. Licentiat in teologie la Cluj-Napoca in 1950. Intre 1962 si 1972, a fost presedintele Consistoriului Eparhial Roman, iar intre 1972 si 1978, vicar administrativ la Episcopia Romanului. S-a nascut pe 12 martie 1927, in localitatea Magiresti, Bacau.	PS Timotei, alias Radu Viorel Episcop al Aradului, Ienopolei si Halmagiului din 1984. A studiat teologia in Franta si Elvetia, intre 1967 si 1968, iar in perioada 1971-1972 s-a intors la studii in Freiburg, Elvetia. In 1972, isi ia doctoratul in teologie la Bucuresti. S-a nascut pe 4 iunie 1936, la Timisoara.

PS Epifanie, persoana de sprijin

Episcop al Buzaului din 1982. Licentiat in teologie la Academia Teologica Sofia in 1961. A studiat teologie la Bucuresti si la Moscova. Intre 1965 si 1971, a fost profesor si director la Seminarul Teologic Manastirea Neamt, iar intre 1971 si 1975, staretul Manastirii Neamt. S-a nascut pe 14 decembrie 1932, la Malini, Suceava.

IPS Andrei, alias Ionica

Arhiepiscop al Alba Iuliei din 1998. In 1972 si-a luat licenta la Facultatea de Constructii Cai Ferate Bucuresti, iar in 1978, licenta in teologie la Sibiu. A fost inginer la Intreprinderea de Constructii de Cai Ferate din Cluj, intre 1972 si 1976, si preot necasatorit in parohiile Turda si Alba Iulia. S-a nascut pe 24 ianuarie 1949, in localitatea Oarta de Sus, Maramures.

IPS Andrei contesta, ceilalti tac

Arhiepiscopul Albei declara ca va contesta verdictul CNSAS, in timp ce Patriarhia tace.

Arhiepiscopul de Alba-Iulia a declarat joi ca va contesta decizia CNSAS de politie politica, considerindu-se o victima a Securitatii. El sustine ca pina in 1989 a fost urmarit continuu de Securitate, "haituit" si i-au fost puse microfoane in casa. "Cred ca este o mare nedreptate ca s-a dat acest verdict. Nu am facut rau nimanui si nu am dat declaratii impotriva nimanui", a afirmat IPS Andrei Andreicut. El a recunoscut ca, in 1983, "la o confruntare dura cu Securitatea", a acceptat sa semneze un angajament, insa a tinut sa precizeze ca nu a onorat "hirtia semnata".

In ciuda eforturilor facute de Cotidianul, purtatorul de cuvint al Patriarhiei, parintele Constantin Stoica, nu a putut fi contactat. Aceeasi situatie si in cazul majoritatii inaltilor ierarhi aflati pe lista oferita MEDIAFAX. Episcopul vicar al Sibiului, Visarion Rasinareanul, s-a mirat: "Ce este DIE, cine sint astia? Eu nu am fost in strainatate inainte de 1989. Sint consternat. Voi cere lamuriri la CNSAS".

Purtatorul de cuvint al Episcopiei Buzaului si Vrancei, preotul Costica Panaiete, a declarat joi ca exista o instiintare de la CNSAS conform careia episcopul Epifanie Norocel nu a colaborat cu securitatea.

La auzul listei, IPS Laurentiu, mitropolitul Ardealului, a avut o singura replica: "Doamne fereste!". (Dan Duca)

Sutaniada, testul de dependenta politica a CNSAS

Modul in care decurge deconspirarea relatiei cu Securitatea a inaltilor prelati ilustreaza perfect luptele de culise dintre cele doua tabere din CNSAS.

Ladislau Csendes si Cazimir Ionescu (primii din dreapta):

pro si contra deconspirarii preotilor

Cele doua tabere antagonice din Colegiul CNSAS au ajuns la cutite in ultima luna din cauza dosarelor ierarhilor ortodocsi. In plus, dependenta politica a membrilor Colegiului fata de partidele care i-au nominalizat s-a manifestat acum fatis la unii dintre ei.

Povestea "dosariadei preotilor" a inceput la sfirsitul verii lui 2006, cind, dupa citeva luni de "dosariada generala", cu politicieni in prim-plan, problema studierii dosarelor slujitorilor lui Hristos a fost adusa in discutie, pe de o parte, de presedintele Traian Basescu, pe de alta parte, de ministrul Culturii, Adrian Iorgulescu. "Maruntisul" care a ajuns la presa, respectiv informatia ca preotul paroh de la Stavropoleos, Iustin Marchis, ar fi dat note de serviciu despre turistii straini pe cind era calugar la Cozia, a decredibilizat demersul si l-a aruncat din nou intr-un con de umbra. Solicitarea oficiala depusa de o ONG lipsita de notorietate, Forumul Civic Romanesc, a ramas insa inregistrata la CNSAS si, prin aceasta, numele majoritatii membrilor Sfintului Sinod al BOR au intrat totusi in vizorul investigatorilor din institutie.

O data cu moartea Patriarhului Teoctist s-a sters din nou praful de pe unele documente din arhiva, insa problema se acutizase intre timp, din cauza luptei pentru succesiune de la virful BOR. Prima informatie a fost lansata de Mircea Dinescu, care a spus ca fostul mitropolit al Ardealului, IPS Antonie Plamadeala, ar fi profitat de o ocazie pentru a-i cere lui Ceausescu sa-l avanseze la gradul de general. Dinescu a sustinut ca informatia nu o are dintr-un document aflat la CNSAS, insa dezvaluirea ei a deschis cutia Pandorei si a adus in pragul razboiului Colegiul din care face parte. Organizatia neguvernamentala obscura si-a reiterat cererea de anul trecut, o alta ONG a cerut verificarea si a membrilor Colegiului Electoral Bisericesc, iar, pe acest fundal, taberele din CNSAS au inceput sa faca diverse jocuri, in functie de interese.

Astfel, incitati de declaratiile lui Dinescu, s-a cristalizat un puternic curent impotriva deconspirarii ierarhilor. In acesta s-au inscris in primul rind cei trei reprezentanti ai PSD in Colegiu, Florian Chiritescu, Laurentiu Tanase si Cazimir Ionescu, care au vorbit in aceasta perioada in consonanta cu liderii partidului care i-a nominalizat pentru CNSAS, catalogind deconspirarea preotilor ca pe o imixtiune nepermisa in viata Bisericii si propunind chiar o lege prin care dosarele preotilor sa fie scoase din arhiva si de sub jurisdictia CNSAS. Determinarea de a impiedica deconspirarea ierarhilor a fost dublata in cazul lui Laurentiu Tanase si de o solidaritate de breasla cu cei vizati, el fiind fost secretar de stat si absolvent de Teologie, cu studii si la Institutul Ecumenic din Bossey, unde actualul Patriarh a fost profesor inainte de 1989. Din aceeasi tabara din Colegiu mai fac parte Corneliu Turianu, unul dintre reprezentantii PD, si secretarul Constantin Buchet, PRM.

Conflictele dintre cele doua tabere din Colegiu au ajuns la apogeu la penultima sedinta in care a fost cvorum, tot in urma cu doua saptamini, in care a existat o altercatie verbala dura intre Cazimir Ionescu si presedintele Colegiului, Ladislau Csendes, primul dintre ei amenintindu-l pe al doilea ca ii da "un cap in gura". "Domnul Csendes a venit pina linga scaunul meu, in timpul dezbaterilor, si a incercat sa ma mingiie pe cap si sa-mi spuna ceva. I-am spus domnului Csendes sa-mi spuna ce are de spus fara sa ma atinga, altminteri s-ar putea trezi cu capul in gura", a recunoscut ieri Cazimir Ionescu, negind insa ca incidentul ar fi avut legatura cu dorinta sa de a fi deconspirati ierarhii. El a precizat totusi ca, in respectiva sedinta, a cerut imperativ ca dosarele preotilor sa nu fie inca deschise, pentru a nu da ocazia unor noi dezvaluiri "pe surse" din respectivele documente. "Am considerat ca e mai bine sa nu stie nimeni nimic din dosare pina dupa alegerea Patriarhului", a mai spus Cazimir Ionescu. Dupa aceasta sedinta, martea trecuta, cind ar fi trebuit sa se dea verdicte, opozantii deconspirarii au absentat de la sedinta.

La o zi dupa alegerea Patriarhului, informatiile nu au mai putut fi insa tinute in friu. Cel mai probabil, unul dintre cei nemultumiti ca deconspirarea nu s-a produs inaintea alegerilor de la Patriarhie a oferit lista numelor conspirative cu care optdintre ierarhi se regasesc in dosarele de la SRI si SIE. (Mirela Corlatan)

Miori�� laie, laie buc�laie

Tue, 13 May 2008 15:50:38 -0500

Miori�� laie, laie buc�laie …., cît e�ti de frumoas� �i elasticoas�…august 9, 2007

Miori�a, “balada noastr� popular�” (a�a ne-au înv��at s� spunem la �coal� de�i nici m�car nu-i a noastr� cu totul, este o tem� comun� tuturor balcanicilor) este frumoas�, dar cam prostu��. Dac� nu recit�m versurile �i cînt�m numai melodia, iese chiar o chestie foarte frumoas�. Cum deschide gura, ea, balada, cum spune o prostie…Parafrazînd proverbele din Biblie, putem spune: “o balad� frumoas� �i proast� este ca un inel de aur în rîtul unui porc”. Proverbe 11:22

Vre�i s� �ti�i mai multe despre un popor, studia�i-i baladele! Iat� o balad�, balada noastr�, a�a cum pentru alte neamuri exist� Tristan �i Isolda, Cîntecul Cidului etc. �i nu este singuric�. Tot timpul umbl� la bra� cu surioara ei bun�, prin manuale, prin recitaluri, peste tot. Miori�a este la fel de greu de priceput pentru o minte întins� pe Scripturi, ca �i alt� mare gogonat�, alt� mîndrie a neamului, balada Me�terului Manole, me�ter care-�i îngroap� nevasta gravid�. Alt� dat� despre asta, c� ajunge o monstruozitate o dat�!

Baladele pe care le înva�� pruncii no�tri la �coal� sînt ni�te exemple de stupiditate �i imoralitate în ac�iune, dar ne-au educat adîncurile sufletului vreme de genera�ii.

Mi-au trebuit vreo dou� ore s� îi explic fiicei mele de ce este tocmai invers decît spune comentariul din carte, ca nu cumva s� se contamineze de absurditatea îmbel�ugat� care se prelinge dintre versurile atît de frumos alc�tuite. Frumuse�e r�pitoare �i în�el�toare. Alegoriile, superbe; ideea, o inep�ie imoral�!

Dac� ciob�na�ul respectiv ar fi tr�it în alt� parte a lumii �i cineva i-ar fi atacat turmele, ar fi pus mîna pe sabie sau pu�c�. �i-ar fi ap�rat “�ara �i nevoile �i neamul”, f�r� s� dea în scrînteala de a se apuca s� vorbeasc� cu o biat� oaie. Violent, dar consecvent! Ciob�na�ul? Un smiorc�it fricos, la�, dar verbos nevoie mare! Nu i-a� da nici o pisic� s� o pieptene, d-apoi o turm�!

Nu, ciob�na�ul nostru începe s� se vaiete �i s� se isterizeze �i s�-�i plîng� singur de mil�. Adic� nu singur, c� se plînge oii! Ce adînc! Ce spectaculos! “Manînc �i plîng!”. Se pare c� numai de astfel de dulceg�rii de cartier �i manea cult� avem parte.

Unii au v�zut în chestia asta sacrificiul cristic, o chestie teologic� profund� etc. P�rerea mea este c� reflect� foarte bine la�itatea �i moliciunea coloanei vertebrale pe care ne-a f�cut-o cadou istoria ca neam. Blînzi �i primitori, dar cu cine vrem noi, consecven�i beton �i vajnici ca Carpa�ii! Ne osp�t�m chiar �i du�manii, dar numai atunci cînd ne-au ar�tat c� sînt mai tari ca noi. Le d�m tot, vor nevasta, le d�m �i fiicele, asta pentru c� vîna cre�tin� este adînc îngropat� în carnea noastr�, tocmai de asta este greu de g�sit.

Zilele trecute am citit citeva rinduri prin care lipsa de reactie, compromisul, incalcarea orinduirilor bisericesti, lipsa de rigoare, nerespectarea canoanelor, la�itatea, nep�sarea, lipsa de atitudine sînt numite virtu�i, adic� milostivire, pogor�mînt, trecere spre iconomii extreme, bun�tate, smerenie, chestii din astea. Rîsu-plînsu. Adic� preo�ii care au fost umili�i la înmormîntarea lui Pitti� de francmasoni au f�cut un gest de benevolen��, ei sînt cei genero�i, ei sînt boierii etc. Da? �i cu acordul cui au fost acolo? Pîn� �i mie mi-a fost mil� de ei. Erau de plîns strecurîndu-se printre masonii cu mîna la inim� care trop�iau caraghios, iar preo�ii se opinteau printre picioarele lor s� mai c�deasc� o dat� ca s� nu piard� ritmul.

Deci chestia aceea n-a fost ce am v�zut noi, adic� Biserica umilit� de Loj�, ci un gest de generozitate cre�tin� �i de larghe�e sufleteasc�. Da? �i ce pastile ar trebui s� lu�m ca s� ne l�s�m mai u�or du�i de nas?

Ce interesant! Mai ales c� astfel de cuvinte vin din partea cuiva care spumeg� furibund împotriva sectan�ilor, bapti�tilor pe care îi amestec� cu satani�tii �i homosexualii, f�r� nici un fel de discriminare. (da�i un search “bapti�ti” pe site-ul indicat �i v� “strope�te” monitorul)

Fain frumos! Pe francmasoni îi îngrop�m, pe satani�ti îi ignor�m, pe bapti�ti îi ciom�gim dac� vor s� î�i îngroape mor�ii în p�mîntul patriei! (Vezi episoadele cu Slobozia de Arge�!) Asta da milostivire, bun�tate �i smerenie, bun�-primire, egalitate în tratament etc.

Halal deschidere �i milostivire! Doamne, încurcatu-s-au c�ile Tale de c�tre oameni!

Acum, recitind cu groaz� Miori�a am în�eles de ce neamul nostru, înv��at cu astfel de pr�p�stii, în�elege atît de elastic �i relaxat etica, dore�te pacea, lini�tea cu orice pre�, “capul plecat sabia nu-l taie”, “las�-m� s� te las”, “mai bine l�s�m de la noi”, d�m foc la p�duri, otr�vim fîntînile, ne d�m fecioarele tribut �i b�ie�ii, ieniceri, “c-o fi cumva …” “ca n-a fost niciodat� s� nu fie cumva”, “frate cu dracul pîn� treci puntea” etc.

În�elege�i acum de ce ne-au c�lcat toate neamurile �i am lins atîtea mîini de st�pîni?

În�elege�i de ce afurisim francmasoneria, dar negociem cu francmasonii alegerea ierarhilor?

În�elege�i de ce eroismul este atît de rar pe aceste meleaguri?

În�elege�i de ce morala este atît de relaxat� �i principiile atît de elastice pe malurile M�rii Negre?

În�elege�i de ce f�t�rnicia î�i g�se�te atît de u�or vad pe lîng� Dun�re?

În�elege�i de ce frun�ile românilor se pleac� a�a de u�or în ru�ine �i vînzare, de “întoarcerea armelor” cînd e convenabil �i “slav� lui Stalin” cînd e cazul, la cîteva luni distan��? Drep�i ca brazii, nemi�ca�i ca mun�ii?

În�elege�i de ce am avut cei mai mul�i informatori din toate ��rile care au trecut prin comunism?

În�elege�i de ce s-a n�scut aici vorba “m�m�liga nu explodeaz�”?

În�elege�i de ce noi am dat noi sensuri cuvintelor resemnare �i r�bdare? C� au devenit sinonime cu nep�sarea �i cu indolen�a �i cu nesim�irea?

În�elege�i de ce comunismul a prins în primul rînd în ��rile cu religie majoritar ortodox� cu r�d�cini greu de smuls?

�i mai am înc�…

În�elege�i de ce? Pentru c� avem balade proaste!

S� ne alegem altele! S� compunem, dac� trebuie!

S� citim mai bine superba Psaltire în versuri re-creat� de Dosoftei! (Mii de mul�umiri celui care a pus-o pe internet!)

dar …pîn� atunci…

Miori�� laie, laie buc�laie,

cît e�ti de frumoas�

�i elasticoas� …..la principii!

Dup� vremuri, dup� oameni, dup� cum bate vîntul!

Bravo, oi��-b�l�di��!

Portul Constanta, guvernat de legea pumnului

Tue, 13 May 2008 10:10:05 -0500

Un articol de Stefan Kostoff

De ani de zile, lumea portuara traieste parca în epoca feudalismului. Puterea si factorii de decizie apartin unui grup restrâns de indivizi care de-a lungul timpului au ocupat posturi si functii cheie în administratia portului sau în Capitanie. Nimic nu se misca în port fara acordul lor, nimeni nu poate întreprinde nimic fara cunostinta lor prealabila sau fara „binecuvântarea” lor. Chiar daca nu mai sunt, unii dintre ei, în functii oficiale cheie, influenta lor este fara limite iar libertatea lor de miscare, în si peste limitele legii, este la fel, fara limita. Nume cum ar fi: Jorj Unciuleanu, fratii Plohod, Alexandru Mezei etc, sunt binecunoscute celor care au zi de zi de aface cu Portul Constanta si cu activitatile economice desfasurate acolo. Dispretul fata de angajatii proprii, în firmele private pe care le administreaza, completeaza imaginea acestora de tartori portuari.

Tripleta Unciuleanu, Plohod, Mezei îsi are originea înca din vremurile de început ale perioadei post-revolutionare din cadrul Capitaniei Zonale Constanta si Autoritatii Navale Constata, ex-Inspectoratul de Navigatie Civila. Mezei era lider de sindicat al INC, Plohod era angajat al Capitaniei Agigea si pregatea lovitura cu carnetele de marinar falsificate, iar Unciuleanu ocupa o functie bunicica pe la Capitanie. De ani de zile colaborarea dintre ei avea sa produca roade consistente, fiedelitatea pentru conservarea grupului accentuându-se în functie de combinatiile la care luau parte. În acest mod, în ziua de azi putem spune ca tripleta amintita conduce efectiv soarta Portului Constanta. Pentru ei abuzurile nu pot fi sanctionate de nimeni din cadrul organismelor portuare abilitate. Exemplu: în timpul operatiunilor de ranfluare a navei Karim 1, s-a produs o poluare însemnata a bazinului portuar. Ofiterul de capitanie care a sesizat si a încercat sanctionarea vinovatului de producerea poluarii, a fost gonit efectiv de la fata locului si amenintat de catre Unciuleanu. Firma care a facilitat poluarea prin îndepartarea barajului antipoluant era SC.Atriamar Star SRL, cu sediul în incinta Garii Fluviale din Agigea. Patron este Vali Plohod, asociati ar fi Jorj Unciuleanu dar cica si Mezei. Activitatea societatii se bazeaza în special pe operatiuni de ranfluare a epavelor, lucrari subacvatice cu scafandri profesionisti, recuperari subacvatice si alte operatiuni de profil. Exclisvitatea în domeniul acestui gen de operatiuni îi apartine.
Daca Plohod a fost implicat si cercetat în scandalul carnetelor de marinar false, Unciuleanu a fost dibuit de DNA. Se stie ca timp de mai multi ani, Jorj a ocupat functia de sef domenii din cadrul Companiei Nationale Administratia Porturilor Maritime Constanta. La sfârsitul lunii noiembrie 2005, toti directorii CN APMC, în frunte cu Gheorghe Moldoveanu au intrat pe mâna DNA-ului pentru abuz în serviciu si alte infractiuni asimilate coruptiei. În scandal au fost târâte si câteva firme din Portul Constanta cum ar fi: Utilnavorep, Consal Trade, Sisteme Internationale de Afaceri Bucuresti, Uti Italia etc.
În gruparea lui Unciuleanu intrasera în atentia organelor de ancheta fostul director al Directiei juridice, Viorel Cristea si fostul director al Directiei tehnice, Dan Alin Gheorghiu, Elena Achim care în anul 2004 a îndeplinit functia de director economic al CN APM, Stefan Patrascu, Adriana Baz, Sorin Placintescu, Nicolae Constantin si Cristian Iliescu, toti în calitate de membri ai comisiilor de evaluare a licitatiilor organizate de CN APMC, în vederea externalizarii serviciilor.

Joaca cu vietile oamenilor

Ca administratori ai firmei SC.Atriamar Star SRL, Unciuleanu si fratii Plohod au ajuns sa-si duca în pragul disperarii angajatii. De luni de zile nu au platit salariile, datoriile catre anagajtii fiind imense si cu slabe sanse de a fi achitate. În acest context, utilajele pe care firma le-a închiriat de la terti, au ramas aproape parasite, oamenii plecând scârbiti de la bordul lor din cauza atitudinii dezinteresate ale administratorilor. Dusi cu vorba de luni de zile ca-si vor primi salariile restante, multi dintre ei si-au dat demisiile si au plecat care cum au vazut cu ochii. Majoritatea acestora au familii numeroase, copii de întretinut la scoala si prin facultati, au datorii la întretinere si prin toate cele. Situatia nu pare a-i sensibiliza deloc pe alde Unciuleanu si Plohod, pozitia lor ramânând în permanenta rigida fata de problemele angajatilor

Gilau, o comuna europeana

Tue, 13 May 2008 09:54:06 -0500

Gilau, o comuna europeana
,,Euforia” alegerilor locale a cuprins si comuna Gilau, al carei primar, Dumitru Sfârlea (PSD) si-a depus candidatura pentru un nou mandat. Contracandidatul sau, liberalul Ioan Maris a decis sa se înscrie în cursa electorala pentru postul de primar, deoarece s-a saturat sa stea ,,cuminte” pe margine. Acesta acuza Consiliul Local din Gilau de pasivitate în ceea ce priveste fondul funciar, iar primarului în exercitiu îi reproseaza faptul ca nu s-a tinut de promisiunea, conform careia va realiza un drum special pentru utilajele agricole, având în vedere faptul ca accesul acestora pe soseaua nationala este interzisa prin lege. Comuna Gilau este condusa de acelasi primar, Dumitru Sfârlea înca din anul 2000. Însa, Sfârlea nu se opreste aici si si-a depus candidatura pentru un nou mandat deoarece, potrivit acestuia, experienta si obisnuinta îsi spun cuvântul. Potrivit propriilor declaratii ale primarului în exercitiu, în urma celor doua mandate, Gilaul s-a transformat într-o adevarata comuna europeana. Primul pas a fost introducerea gazului metan în întreaga comuna, extinderea si modernizarea iluminatului public, introducerea apei potabile în satul Somesul Rece si renovarea bisericilor, indiferent de cultul practicat. ,,Primul lucru pe care l-am facut când am preluat fotoliul de primar a fost renovarea gradinitei, dupa model maghiar. Daca ei pot si noi putem, nu suntem mai prejos decât ei. În plus, am construit o sala de sport prin programul de 400 de sali de sport, inaugurat de Nastase, dar si o capela în cimitirul din Gilau, care urmeaza sa fie finalizata în perioada urmatoare. Tot în timpul mandatului, în Gilau s-a înfiintat primul muzeu etnografic si am lansat prima monografie tiparita a localitatii. De asemenea, am renovat sediul Primariei, dar si toate scolile si gradinitele de pe raza comunei Gilau”, a declarat Dumitru Sfârlea.

Obiective îndeplinite

Primarul din Gilau se mai lauda ca si-a pus în practica toate obiectivele pe care si le-a propus. Potrivit acestuia, lista cu obiective a fost finalizata înca din 2007. Printre acestea se numara construirea de poduri si de punti metalice în Gilau si Somesul Rece, realizarea de patru statii de autobuz, extinderea trotuarelor pe toate strazile din Gilau, introducerea încalzirii centrale pe gaz metan în toate institutiile publice de pe raza comunei si realizarea a doua terenuri de sport cu gazon artificial în Gilau si Somesul Rece. ,, Sincer sa va spun, nu m-am asteptat sa realizez atâtea în cei opt ani. Din 1996 pâna în 2000 am fost vioceprimar si am stiut ca nu exista fonduri. Având în vedere faptul ca Gilau este în continua dezvoltare, am considerat necesara crearea unei scoli profesionale de mecanici auto si construirea a trei garaje pentru prima subunitate de pompieri înfiintata în mediul rural. Un lucru cu care ma mândresc este faptul ca în comuna exista o statie SMURD, bineînteles prima din mediul rural”, a explicat Sfârlea.

Planuri de viitor

Având în vedere faptul ca comuna Gilau este în continua dezvoltare, primarul are planuri mari pentru mandatul urmator, printre acestea numarându-se înfiintarea a doua parcuri de joaca în Gilau si Somesul Rece, fondurile fiind alocate din programul numit ,,Spatii verzi”. Tot din fonduri, însa de aceasta data acordate de Phare, în curând se va implementa în comuna sistemul de colectare selectiva a deseurilor menajere. Conform lui Sfârlea, au început deja lucrarile pentru ridicarea unui monument închinat eroilor din Gilau, cazuti în cele doua razboaie mondiale. ,,O sa ma consult cu câtiva istorici si vreau ca monumentul sa fie închinat si eroilor români, dar si celor maghiari. Nu vreau sa fiu acuzat pe urma de nationalism. Un obiectiv ce mi l-am propus sa-l realizez în perioada urmatoare este înfiintarea unei scoli profesionale de chelneri, deoarece în zona sunt multe pensiuni care au nevoie de forta de munca. Deja am câstigat cinci proiecte pe fonduri europene, printre acestea numarându-se crearea unui camin pentru elevii navetisti si renovarea Caminului Cultural din satul Somesul Rece”, a precizat Dumitru Sfârlea.

Reprosul opozitiei

Contracandidatul actualului primar este Ioan Maris, presedintele organizatiei locale a PNL. Acesta a recunoscut ca n-a facut niciodata politica si ca a ,,îmbratisat” ideile liberale în urma cu doar câteva luni. ,, Eu n-am facut politica. N-am fost membru de partid pâna acum trei luni când m-am înscris în PNL. Dar am avut mereu idei liberale. Asa cum au facut si altii, n-am putut sa stau deoparte. Candidez pentru functia de primar pentru ca m-am saturat sa stau pe margine si sa îi las pe altii sa hotarasca pentru mine”, si-a justificat Maris candidatura pentru fotoliul de primar. Oponentul lui Sfârlea a declarat ca cea mai mare problema a comunei Gilau este fondul funciar. Potrivit acestuia, chiar daca problema retrocedarii padurii catre urmasii ,,iobagilor” a fost rezolvata, iar Directia Silvica Cluj a pus la dispozitie suprafetele de padure, Comisia Locala de fond funciar amâna în mod nejustificat punerea la dispozitie a suprafetelor de padure în vederea eliberarii titlului de proprietate în favoarea composesoratului. ,,Vinovat de aceasta situatie este si Consiliul Local al comunei Gilau, care nu ia o hotarâre în ceea ce priveste un schimb de teren de 50 ha între Statul român si Composesoratul din Gilau pentru a evita un proces neplacut de retrocedare între cetatenii din Somesul Rece si Gilau. Aceasta problema a fondului funciar as rezolva-o prin mai multa transparenta si as aseza o harta cu toate terenurile comunei, sa stie cetateanul cum sta treaba”, a declarat proaspat liberalul Maris.

Promisiuni liberale cu caracter electoral

În opinia lui Ioan Maris, comuna Gilau mai are nevoie de ceva îmbunatatiri. În cazul în care va câstiga cursa electorala pentru functia de primar, Maris se angajeaza sa înlocuiasca conducta de alimentare cu apa potabila, care în anumite zone ale comunei este în pericol sa cedeze. De asemenea, contracandidatul actualului primar promite crearea unui drum special pentru utilajele agricole, care ,conform legii, au restrictie pe soseaua nationala ce strabate comuna Gilau. ,,Cei care se ocupa cu agricultura nu pot sa se deplaseze cu utilajele la terenurile agricole pe care le detin, iar neavând posibilitatea sa evite soseaua nationala sunt supusi riscului de a fi amendati, conform legii. Primarul a tot promis ca va rezolva situatia, dar au trecut opt ani si nu s-a facut nimic. O alta problema destul de grava ce trebuie remediata este întabularea. De multe ori când încerci sa vinzi un teren sau sa-l întabulezi, observi ca titlul de proprietate asupra terenului este întocmit gresit. Ori nu corespunde tarlaua, ori nu corespunde parcela sau în cel mai rau caz, exista doua sau trei titluri de proprietate eliberate pe aceeasi suprafata. Tot mai multi cetateni sunt afectati de aceasta situatie, iar vinovatii nu sunt pedepsiti, masurile împotriva lor întârziind sa apara. Un alt lucru pe care l-am observat si care trebuie remediat este lipsa unor parcuri de joaca pentru copii. La o populatie de aproape 10.000 de locuitori nu exista un parc de joaca în care sa se poata juca un numar mai mare de zece copii. Iar acest lucru este inadmisibil. De asemenea, consider necesara realizarea unui plan urbanistic bine gândit, având în vedere localitatile vecine, cum ar fi comuna Floresti, unde se construieste haotic. Însa, asta nu înseamna ca sunt împotriva constructiilor. Din contra, doresc sa atragem cât mai multi investitori care sa ajute comuna Gilau în procesul de dezvoltare”, a încheiat Ioan Maris.

Timea Moldova

Colaps cultural la Cluj

Tue, 13 May 2008 09:50:34 -0500

Colaps cultural la Cluj
Filarmonica din Cluj este în impas: va trebui sa plateasca chirie pentru birouri, iar bugetul acesteia este gol. Nici Teatrul, Opera sau Academia de Muzica nu stau mai bine, asa ca toate institutiile se vor bate pentru putinele sali de concerte din oras, desi multe dintre acestea sunt improprii pentru concerte. Viitoarea Filarmonica va fi finalizata, în cel mai bun caz, undeva prin…2012. Filarmonica de Stat Transilvania din Cluj se afla în fata unor probleme serioase deoarece reprezentantii sindicatelor din învatamânt au anuntat institutia ca, începând din luna urmatoare, vor percepe chirii pentru spatiile pe care aceasta le ocupa în Casa Învatatorului din Piata Stefan cel Mare. Situatia Filarmonicii a devenit dramatica dupa ce aceasta a ramas fara sediu. Mai mult, în aceasta perioada trebuie definitivat programul si lista de invitati de la Festivalul „Toamna Culturala Clujeana”, cel mai important eveniment de muzica culta din tara, iar institutia nu numai ca nu dispune de spatiile necesare, dar nu are în buget nici sumele care ar trebui sa acopere costurile acestuia.
Din pacate, Filarmonica de Stat nu este singura institutie culturala din Cluj care se confrunta cu probleme serioase când vine vorba de spatiu. În situatii dificile se afla si Teatrul si Opera de Stat precum si Academia de Muzica. Astfel, solutia gasita de reprezentantii Filarmonicii de a concerta în salile de la Casa de Cultura a Studentilor sau, mai nou, de la Muzeul Etnografic este doar una provizorie deoarece, asa cum afirma directorul Marius Tabacu, este posibil ca în perioada urmatoare „ si Teatrul, si Opera, toti sa dam navala peste cei de la CCS si sa iasa o debandada toatala, inadmisibila, de fapt, pentru un oras cu pretentiile Clujului”.

Noua Filarmonica o promisiune pentru 2012

Directorul Filarmonicii de Stat Transilvania a clarificat în cadrul unei conferinte de presa sustinute miercuri, 7 mai, situatia în care se afla în acest moment institutia pe care o conduce, precum si unele aspecte privitoare la viitorul sediu care urmeaza sa fie construit în Parcul Mare, pe actualul amplasament al fostului cazino. El a raspuns astefl criticilor reprezentantilor organizatiilor non-guvernamentale care militeaza pentru protejarea naturii care au acuzat, în repetate rânduri, Filarmonica de „intentii criminale” vizavi de brazii din parc. Tabacu a declarat ca viitoarea cladire nu va distruge oaza de verdeata din centrul Clujului si ca va respecta, în mare perimetrul actualei cladiri. El a precizat ca sunt eronate si informatiile privitoare la înaltimea viitorului stabiliment. Acesta nu va avea sapte nivele, asa cum s-a afirmat, ci doar sase, dintre care doua vor fi subterane si patru supraterane. Astfel, înaltimea cladirii nu o va depasi pe cea a copacilor din jur, iar imaginea parcului nu va fi afectata de viitorul sediu.
Tabacu a precizat cu aceasta ocazie ca viitorul sediu va fi cea mai moderna cladire cu aceasta destinatie din tara si ca erorile de proiectare initiale au fost corectate de catre proiectantul principal, Universitatea Tehnica Cluj.
Viitoarea sala de concerte a Filarmonicii va avea cca. 1.250 de locuri. Cifra, aparent mare, este, în opinia directorului Filarmonicii una potrivita pentru un oras de marimea Clujului, care promite sa se extinda si în perioada urmatoare. În acelasi sediu va mai exista un foaier elegant, precum si mai multe sali de repetitie. În proiectul recorectat de catre proiectantul principal, UTCN; apare si o sala de repetisii pentru cor, considerata necesara de catre beneficiari.
Din pacate, desi proiectul a trecut de etapa avizarii de catre Comisia de Mediu a proiectului si se asteapta si aprobarea constructiei, ceea ce ar conduce la organizarea unei licitatii pentru alegerea constructorului, din momentul începerii lucrarilor pâna în cel al finalizarii vor trece, din câte se pare, aproximativ patru ani. Adica, cele mai optimiste estimari ale conducerii Filarmonicii dau ca data probabila a darii folosire a sediului anul 2012.

Tabacu- „Plini de sperante, dar cu buzunarele goale”

Desi muzica este arta cel mai usor de promovat, mai eficienta, din acest punct de vedere, aceasta se afla într-o situatie extrem de dificila în Cluj. Reprezentantii Filarmonicii de Stat au cerut, în timp, de mai multe ori ajutorul celorlalte insitutii de cultura si învatamânt din urbe, dar, desi nu au primit niciun refuz clar, rezultatele demersurilor nu au aparut înca. Astfel, în perioada urmatoarea orchestra si coristii ar putea sa nu mai aiba unde îsi sustine elegant concertele.
La prima vedere alternative ar fi...în oras existând cea mai buna sala din punct de vedere acustic din tara, cea de la Casa Universitarilor. Din pacate, în urma unor întâlniri cu rectorul Andrei Marga si cu administratprul salii, Ovidiu Toma s-a conturat o singura idee „portile Casei Universitarilor vor fi mereu deschise pentru orchestra Filarmonicii dar, deoarece mereu vor avea prioritate angajatii UBB nimeni nu le poate garanta artistilor ca, în cazul în care va interveni ceva, acestia îsi vor sustine concertele dupa programul initial”.
Astfel, Marius Tabacu a declarat ca în acest moment se afla în impas. Filarmonica trebuie sa organizeze, ca în fiecare an, Festivalul Toamna Muzicala Clujeana dar nu dispune de spatiul necesar pentru concerte si nici de fonduri pentru acesta. El a afirmat ca majoritatea artistilor vin la festival din pasiune, totusi ei nu vor astepta la nesfârsit invitatiile si contractele pentru evenimente. Pentru demararea proiectului ar fi necesari cca. Un miliard de ROL ...Directorul afirma ca exista totusi promisiuni, posibili sponsori care, la o adica, ar putea reechilibra situatia.

Ligia Popa

Comuna mafiei liberale

Tue, 13 May 2008 09:43:00 -0500

Comuna “mafiei” liberale

Comuna Recea Cristur este dominata de “baronii locali” Toma Rus si Alexandru Rus. Satenii îl acuza de primarul Rus Alexandru ca s-ar fi dedat la mai multe acte cu iz penal. De asemenea, surse bine informate afirma ca primarul Rus Alexandru s-ar fi îmbogatit prin mijloace ilicite. În campania eletorala, Rus Alexandru recurge la amenintari si la “mita electorala” pentru a-si asigura voturile necesare obtinerii unui nou mandat de primar în comuna.

Comuna Recea Cristur este una dintre comunele cu probleme din judetul Cluj. Aceste probleme apar din cauza micilor baroni locali care au domiciliul în respectiva zona. Cetatenii din comuna respectiva se plâng ca primarul liberal Alexandru Rus împreuna cu Toma Rus, fostul sef al BCCO Cluj, ar institui un regim de teroare în comuna, amenintându-i pe locuitorii acesteia ca în cazul în care nu respecta dorintele acestora vor fi aspru pedepsiti.

Schimbarea schimbarii

Comuna Recea Cristur este una dintre comunele clujene în care interesele unor anumite persoane influente trec de multe ori peste interesul cetateanului. Astfel, primarul din comuna si Toma Rus sunt acuzati de mai multi sateni de faptul ca ar „face legea” în comuna, actele la care acestia se dedau fiind de multe ori cu caracter penal. Totusi, nu de putine ori, autoritatile abilitate au deschis dosare împotriva celor doi, însa actele care îi vizau au disparut ca prin minune din arhivele tribunalului sau ale politiei. Primarul Alexandru Rus este la primul mandat ca primar, fiind candidatul PNL pentru un nou post de edil în comuna. Totusi, apele sunt destul de tulburi pentru primarul din Recea, cetatenii fiind extrem de nemultumiti de prestatia primarului, fiind hotarâti sa faca o schimbare la alegerile din iunie.

Penal non-stop
Am aflat din surse sigure ca primarul Rus Alexandru ar fi concesionat exploatarea a peste 90 de hectare de padure din fondul primariei unei firme apropiate acestuia fara ca în vistieria primariei sa intre vreun leu. Din aceleasi surse am aflat ca Rus Alexandru ar fi obtinut în urma concesionarii respectivului serviciu un autoturism Honda CRV, masina care valoreaza aproximativ 30.000 euro. Din aceleasi surse am alat ca masina cu pricina este achizitionata pe numele patronului firmei care a concesionat exploatarea celor 90 de hectare de padure. Totusi, masina aceea este condusa tot timpul de primar, nicidecum de catre patronul respectivei firme. Masina este înmatriculata cu numere de leasing, fiind foarte putin probabil ca Alexandru Rus sa-si poata permite sa îsi achizitioneze o asemenea masina, chiar si în acest sistem de plata. Astfel, pe pagina electronica a unui dealer care comercializea acest tip de masina, ratele pentru acest tip de masina ajung la 600 euro pe luna, adica peste 2100 RON, adica aproximativ salariul lunar al primarului. Ar mai fi de precizat ca primarul Alexandru Rus a fost anchetat de catre politia Dej pentru mai multe ilegalitati din domeniul forestier, însa dosarul a disparut ca prin minune. Din informatiile pe care le detinem, respectivul dosar ar fi fost „rezolvat” de catre Marius Nicoara, presedintele Consiliului Judetean Cluj împreuna cu apropiatul acestuia, comisarul Toma Rus, fostul sef al BCCO Cluj-Napoca.

Afaceri cu caminul

O alta ilegalitate comisa de catre Rus Alexandru face referire la situatia caminului cultural din satul Ciubanca, comuna Recea Cristur. În momentul de fata, spatiul cu pricina a fost închiriat unei societati comerciale, în respectiva locatie funtioneaza în momentul de fata un bar. Din surse sigure am aflat ca primarul Rus Alexandru a concesionat respectiva locatie, dar din informatiile noastre, nu exista un contract scris, nu s-a stabilit o redeventa clara, contractul facându-se numai verbal, iar banii care ar fi trebuit sa intre în conturile primariei intra lunar în buzunarul primarului. În aceste conditii nu putem stabili exact câti bani intra în conturile primarului de pe urma acestei afaceri.

Spaga contra subventii

Un alt exemplu care ne întareste ideea ca Alexandru Rus este un primar care ar trebui cercetat imediat de catre organele abilitate este faptul ca a concesionat 125 de hectare de pasune aceleiasi firme de la care a primit autoturismul Honda, redeventa ceruta fiind de 1000 RON pentru toata suprafata concesionata. Asta în conditiile în care UE împreuna cu Statul român aloca subventii de 300 de euro pentru fiecare hectar. Asta înseamna ca primaria a pierdut peste 37.500 euro, bani care ar fi provenit daca ar fi depus o cerere pentru acordarea de subventii. Totusi, Rus nu a facut acest lucru, el preferând sa concesioneze acel teren pentru o suma derizorie, creând o paguba substantiala bugetului local. Mai mult, din informatiile noastre rezulta ca în urma concesionararii respectivului teren, Rus a încasat o suma cu multe zerouri.

Locuinta de primar

O alta problema sesizata vizavi de situatia ciudata în care se afla primarul Rus este faptul ca acesta, desi nu are alt venit în afara de salariul de primar, are cea mai frumoasa si moderna casa din comuna, evident dupa locuinta comisarului sef Toma Rus aflata în satul Caprioara. Este curios de observat care este modalitatea prin care primarul a reusit sa obtina fonduri pentru a-si construi casa, în conditiile în care, conform declaratiilor mai multor sateni, înainte de a prelua functia de primar, acesta era un om modest. Singurele supozitii legate de modalitatea prin care Rus Alexandru a reusit sa obtina fondurile necesare refacerii locuintei sunt în principal de natura penala, fiind foarte posibil ca acesta sa fi obtinut banii necerari pe acelasi tipar ca si în cazul masinii pe care conduce în momentul de fata. Mai mult decât atât, surse bine informate din anturajul acestuia ne-au declarat sub rezerva anonimatului ca mobila din casa acestuia a fost trecuta pe aceeasi factura cu mobila achizitionata pentru primarie, factura platita, evident, din banii contrubuabilului.

Amenintari si bani

În campania electorala primarul Rus Alexandru nu se dezice de actele ilegale cu care acesta a obisnuit pe toata lumea în decursul acestor ani de când a preluat functia de edil peste comuna Recea Cristur. Astfel, din spusele satenilor, Alexandru Rus recurge frecvent la amenintari îndreptate în principal împortiva persoanelor care au curajul sa canideze pe alte liste decât cele ale PNL. Mai mult decât atât, el a recurs frecvent si la o alta forma de „publicitate electorala”, combatuta prin legile în vigoare. Astfel actele normative în vigoare interzic cu desavârsire acordarea de bani în schimbul voturilor. Totusi, mai multi sateni au afirmat ca Rus, împreuna cu mai multi dintre apropiatii acestuia au facut mai multe vizite nocturne la diverse familii din sat, oferindu-le acestora plicuri care contineau diverse sume de bani, în schimbul unui vot favorabil în 1 iunie.
Precizam faptul ca primarul din Recea Cristur nu a putu fi contactat pentru a-si exprima pozitia cu privire la aspectele semnalate.

Augustin Stanciu